Borfasii puterii
de Virgil Ciuca
Au pus borfasii mâna pe putere,
O hoarda criminala si spurcata.
Popor român, ca România piere,
Comoditatea ta e vinovata.
O hoarda criminala si spurcata.
Popor român, ca România piere,
Comoditatea ta e vinovata.
Au pus borfasii mâna pe putere,
Cloaca de-abjecte lipitori livide.
Popor român, când România piere,
Opune-te puterii ce divide.
Cloaca de-abjecte lipitori livide.
Popor român, când România piere,
Opune-te puterii ce divide.
Au pus borfasii mâna pe putere,
Adunatura cu purtari cupide.
Nu contempla când România piere,
Popor, la arme, nu te sinucide!
Adunatura cu purtari cupide.
Nu contempla când România piere,
Popor, la arme, nu te sinucide!
Au pus borfasii mâna pe putere,
Si tara noastra-acum e colonie,
Popor român, când România piere,
Refuza sa platesti borfasilor simbrie.
Si tara noastra-acum e colonie,
Popor român, când România piere,
Refuza sa platesti borfasilor simbrie.
Au pus borfasii mâna pe putere,
Marea finanta va distruge Terra.
Popoare, puneti mâna pe junghere!
Bogatii fac ravagii ca holera.
Marea finanta va distruge Terra.
Popoare, puneti mâna pe junghere!
Bogatii fac ravagii ca holera.
Bucuresti
14 noiembrie 2011
Foamea
de Radu Gyr
Parca de veacuri, parca de cinci ani
N’am mai pranzit, n’am mai sezut la cina.
Parca de veacuri, parca de cinci ani,
Am suge fier, am roade bolovani,
Am hapai moloz si rogojina.
N’am mai pranzit, n’am mai sezut la cina.
Parca de veacuri, parca de cinci ani,
Am suge fier, am roade bolovani,
Am hapai moloz si rogojina.
In foamea noastra vajaie paduri,
Se casca mari, se surpa munti din coame.
In foamea noastra vajaie paduri,
Si parca din strabuni sau din scripturi,
Dela’nceputul lumii ne e foame.
Se casca mari, se surpa munti din coame.
In foamea noastra vajaie paduri,
Si parca din strabuni sau din scripturi,
Dela’nceputul lumii ne e foame.
Ziua pandim cu narile in vant
Naluca unui abur de mancare.
Ziua pandim cu narile in vant,
Poate din cer, din iad, sau din mormant,
Or sa ne-arunce resturi ca la fiare.
Naluca unui abur de mancare.
Ziua pandim cu narile in vant,
Poate din cer, din iad, sau din mormant,
Or sa ne-arunce resturi ca la fiare.
In bezna noptii ne visam strigoi,
Ca ne-ospatam din cate-un hoit fierbine.
In beza noptii ne visam strigoi,
Dar numai moartea rupe halci din noi,
Ea singura infuleca morminte.
Ca ne-ospatam din cate-un hoit fierbine.
In beza noptii ne visam strigoi,
Dar numai moartea rupe halci din noi,
Ea singura infuleca morminte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu